cei ]mpreun[-slujitori cu ei, \i fra@ii lor, cei ce aveau s[ fie omor_@i ca \i ei.
12 |i când El a deschis pecetea a \asea, eu m’am uitat; \i iat[, cutremur mare a fost; soarele s’a f[cut negru ca un sac de pâsl[ \i luna’ntreag[ s’a f[cut ca sângele, 13 \i stelele cerului au c[zut pe p[m_nt a\a cum smochinul ]\i leap[d[ smochinele verzi c_nd e zgâl@_it de vijelie; 14 iar cerul s’a’ndep[rtat ca o carte’nv[l[tucit[l, \i fiece munte \i insul[ s’au mi\cat din locurile lor. 15 |i ]mp[ra@ii p[mântului \i domnii \i c[peteniile \i boga@ii \i puternicii, \i tot robul \i tot omul liber s’au ascuns ]n pe\terile \i’n stâncile mun@ilor, 16 strigându-le mun@ilor \i stâncilor: „C[de@i peste noi \i ascunde@i-ne de fa@a Celui ce \ade pe tron \i de mânia Mielului; 17 c’a venit Ziua, [ziua] cea mare a m_niei Lor, \i cine poate s[ stea’n picioare?”
