= Evanghelia dup[ Luca, a c[rei continuare este Faptele Apostolilor. Despre Teofil vezi nota de la Lc 1, 3.
Plinirea f[g[duin@ei de a-L trimite pe Sf_ntul Duh (Lc 3, 16), ceea ce sΓÇÖa ]nt_mplat ]n ziua Cincizecimii. Luca trece aici de la vorbirea indirect[ la cea direct[, relu_nd firul narativ ]ntrerupt la Lc 24, 49.
Cale de o s_mb[t[: distan@a pe care Evreii aveau voie sΓÇÖo parcurg[ ]n zi de Sabat; ceva mai pu@in de un kilometru.
= }mplinirea perioadei de cincizeci de zile de la Pa\ti; s[rb[toare prin care era celebrat leg[m_ntul dintre Dumnezeu \i Israel (Lv 23, 15-21; Dt 16, 9-11) \i ]nnoirea leg[m_ntului (2 Par 15, 10-13).
= Cei doisprezece apostoli.
Semn v[zut al darului de a vorbi ]n limbi str[ine.
Oameni din diaspora iudaic[, veni@i la Ierusalim pentru s[rb[toarea Cincizecimii; emigran@i care-\i pierduser[ limba matern[ \i o vorbeau pe aceea a @[rii ]n care tr[iau; li se ad[ugau prozeli@ii (p[g_nii converti@i la iudaism).
Textual: lua@i ]n urechi cuvintele mele.
}n jurul orei 9 diminea@a.
Patimile \i moartea lui Iisus nu au fost ]nt_mpl[toare, ci r_nduite \i pre\tiute de Dumnezeu, Care le-a vestit prin profe@ii Vechiului Testament (vezi \i FA 3, 18).
F[g[duin@a le-a fost dat[ mai ]nt_i Iudeilor, dar nu numai lor, ci \i p[g_nilor (aluzie la textul din Is 57, 19).
= Folosirea ]n comun a bunurilor materiale (vezi mai departe v. 45), dar \i participarea la aceea\i via@[ duhovniceasc[ ]ntru Acela\i Domn Iisus Hristos.
Actul ritual al Euharistiei \i cuminec[rii.
Prin rug[ciuni \i c_nt[ri ]n comun.
= Fiind bine v[zu@i; av_nd nume bun ]n societate.
Petru folose\te exact cuvintele lui Iisus la vindecarea paraliticului din Capernaum (Lc 5, 23-24) \i ]n alte ]mprejur[ri asem[n[toare.
R[spuns la ]ntrebarea ce a\tepta, nerostit[, pe buzele tuturor.
Puterea lui Iisus, invocat ]ntru credin@[, este aceea care i-a d[ruit celui suferind integritatea s[n[t[@ii trupe\ti. Numele lui Iisus este inseparabil de Persoana Sa \i lucreaz[ cu aceea\i putere (credin@[ fundamental[ ]n practica isihast[).
Relele asupra lui Iisus: blasfemia, patimile \i r[stignirea.
Saducheii, partid religios opus fariseilor. Motivul tulbur[rii lor era dublu: pe de-o parte, prin doctrina lor, ei t[g[duiau ]nvierea din mor@i (vezi 20, 27 \i urm.); pe de alta, faptul c[ predica Apostolilor }l prezenta pe Iisus Hristos drept autor al ]nvierii.
Ca \i la ]nmul@irea p_inilor, socotirea persoanelor implicate ]ntrΓÇÖun eveniment se f[cea dup[ num[rul b[rba@ilor, adic[ al capilor de familie. Trebuie s[ ]n@elegem c[, ]n acel moment, num[rul celor boteza@i era de cel pu@in 15-20.000.
Numele lui Iisus nu opereaz[ asupra bolnavului la modul instrumental (adic[ ΓÇ₧prinΓÇ¥ El, a\a cum gre\it traduc unele versiuni rom_ne\ti \i occidentale); odat[ cu vindecarea trupeasc[, ]ntreaga fiin@[ a fostului suferind este ]ncorporat[ ]n Iisus Hristos, face parte din El.
}n grece\te: Hristos ]nseamn[ Uns. }n versetul urm[tor se precizeaz[ identitatea dintre Unsul lui Dumnezeu \i Fiul S[u, Iisus.
Lui Anania i se recunoa\te dreptul de proprietate, at_t asupra @arinei, c_t \i asupra banilor rezulta@i din v_nzarea ei, precum \i libertatea de a face ce vrea cu propriile sale bunuri p_n[ ]n momentul c_nd le-a destinat comunit[@ii. P[catul s[u este acela de a fi min@it fa@[ de apostoli \i, prin ei, fa@[ de Duhul Sf_nt.
S[ ispiti@i = s[-L pune@i la ]ncercare, s[ vede@i dac[-L pute@i ]n\ela, dac[ voi sunte@i mai iscusi@i dec_t El.
}n limbajul noutestamentar, verbul ΓÇ₧a umbriΓÇ¥ semnific[ ac@iunea prin care Dumnezeu }\i exercit[ puterea sau }\i revars[ harul asupra uneia sau mai multor persoane umane. }n cazul de fa@[, prin Petru; ]n cazul Fecioarei Maria, prin Duhul Sf_nt (Lc 1, 35); ]n cazul schimb[rii la fa@[, printrΓÇÖun nor luminos (Mt 17, 5; Mc 9, 7).
Via@a cea nou[, de sub Har, principalul obiect al predicii apostolice.
A sp_nzura pe lemn = a r[stigni. Expresie din Dt 21, 23, citat[ de Apostolul Pavel ]n Ga 3, 13 \i repetat[, cu acela\i ]n@eles, ]n FA 10, 39; folosit[ \i ]n imnografia r[s[ritean[.
Gamaliel I, sau Cel B[tr_n, fariseu ]n@elept, cu vederi largi, tolerant fa@[ de opiniile \i pozi@iile altora; dasc[l al lui Saul, t_n[rul devenit Apostolul Pavel (FA 22, 3).
Conduc[torul unei r[scoale politice, amintit \i de istoricul Iosif Flaviu.
Iuda Galileeanul a ]ncercat o r[scoal[ ]n anul 6 d. H., ]n timpul recens[m_ntului de sub Sulpicius Quirinus, guvernatorul Siriei.
Evrei din afara Palestinei, de cultur[ \i limb[ greac[; ]n Ierusalim ]\i aveau sinagoga lor aparte, ]n care, spre deosebire de acelea ale Evreilor propriu-zi\i, cultul se oficia ]n grece\te. Aceast[ ]mp[r@ire sΓÇÖa p[strat \i ]n prima comunitate cre\tin[.
Distribuirea zilnic[ a bunurilor, ]n special a hranei.
Ca \i ]n versetul precedent: noii adep@i ai lui Hristos; ucenicii apostolilor.
Principalele ]ndeletniciri ale apostolilor ]n reuniunile liturgice ale comunit[@ii: rostirea rug[ciunilor (inclusiv fr_ngerea p_inii) \i cateheza.
Cei \apte s’au numit diaconi, adic[ slujitori, de la cuv_ntul diakonía, deseori repetat ]n context, care ]nseamn[ slujire. E evident c[ ultimul era destinat s[-i slujeasc[ pe cei din comunitatea Eleni\tilor.
Rug[ciunea \i punerea m_inilor alc[tuiesc, p_n[ ast[zi, actul sacramental al hirotoniei. Alegerea era f[cut[ de comunitate, dar hirotonia, numai de apostoli.
Liber@i: sclavi elibera@i. Urma\ii Evreilor pe care Pompei ]i dusese ca sclavi la Roma ]n anul 63 ]. H.
= }mpotriva templului.
E vorba ]n special de familia lui Iosif; originea lui era deja cunoscut[ ]n casa lui Faraon (Fc 39, 14, 17; 41, 12).
Textual: ]n flac[ra focului unui rug.
Firul ro\u al cuv_nt[rii lui |tefan este observa@ia c[ poporul evreu a ignorat \i respins tot binele pe care Dumnezeu a vrut s[ i-l fac[. Fuga lui Moise ]n Egipt e motivat[ nu prin frica acestuia de Faraon, ci prin spaima de a fi denun@at de propriii s[i cona@ionali. Vechiul conflict Dumnezeu ΓÇö Israel culmineaz[ ]n drama lui Iisus Hristos.
= Mijlocirea.
}n mijlocul adun[rii, Moise a fost intermediarul dintre ]ngerul Domnului (manifestarea sensibil[ a lui Dumnezeu) \i poporul lui Israel.
Cuvintele legii, a c[rei respectare este via@[ ]n Dumnezeu. Literal: cuvinte vii.
Literal: s[ slujeasc[ ΓÇö prin ]nchinare ΓÇö o\tirii cerului. }n limbajul biblic, prin ΓÇ₧o\tirile ceruluiΓÇ¥ se ]n@eleg astrele, pe care unele popoare p[g_ne din antichitate le divinizau (Dt 4,19).
}n finalul teribilului s[u rechizitoriu, |tefan invoc[ tradi@ia rabinic[, potrivit c[reia legea de pe Sinai a fost dat[ de ]ngeri, Moise fiind intermediarul. Folosind aceea\i tradi@ie, Apostolul Pavel (Ga 3, 19; Evr 2, 2) va demonstra c[ tocmai de aceea legea are un rol secundar ]n raport cu Evanghelia, care vine direct de la Dumnezeu prin Hristos-Dumnezeu.
Potrivit procedurii prev[zute ]n Dt 17, 7 martorii acuz[rii erau cei ce ]ncepeau execu@ia prin lapidare. }n cazul lui |tefan, ]n lipsa unui proces real \i a unei sentin@e de condamnare, ΓÇ₧execu@iaΓÇ¥ nu e altceva dec_t un lin\aj, iar ΓÇ₧martoriiΓÇ¥ sunt cei mincino\i men@iona@i la 6, 13-14.
Cel ce avea s[ devin[ Apostolul Pavel.
Despre Samaria \i Samarineni vezi nota de la In 4, 9.
Sensul exact: f[cea ravagii ]n.
T_n[r zelos, cu bogat[ cultur[ juridic[ \i bucur_ndu-se de ]ncrederea sinedriului, Saul fusese ]nvestit cu puteri speciale de a-i urm[ri \i aresta pe cre\tini, av_nd la dispozi@ia sa \i o gard[ militar[.
Persecuta@ii devin cei dint_i misionari, realiz_nd astfel a doua etap[ a r[sp_ndirii cre\tinismului.
Nu Apostolul Filip, ci unul din cei \apte diaconi men@iona@i ]n capitolul 6.
Emana@ie a puterii divine pe care Samarinenii o presupuneau lucr[toare ]n faptele neobi\nuite ale lui Simon.
Ca diacon, Filip avea puterea de a boteza, dar nu \i pe aceea de a transmite Duh Sf_nt. |i ]n practica de ast[zi a Bisericii, un diacon ΓÇö sau chiar un simplu mirean ΓÇö poate boteza ]n ]mprejur[ri excep@ionale, dar Taina Mirungerii, prin care celui botezat i se ]mp[rt[\esc darurile Sf_ntului Duh, e oficiat[ numai de episcop sau de preot.
Aceast[ ]nt_mplare a dat na\tere cuv_ntului ΓÇ₧simonieΓÇ¥ (de la Simon): vina de a cump[ra cu bani sau cu bunuri echivalente hirotonia sau demnit[@ile biserice\ti. Traficul de cele sfinte este interzis \i pedepsit de Canoanele Bisericii. Duhul Sf_nt este, prin excelen@[, un dar al lui Dumnezeu, care se transmite ]n mod absolut gratuit: ΓÇ₧}n dar a@i primit, ]n dar s[ da@iΓÇ¥ (Mt 10, 8).
Nu po@i transmite ceea ce nΓÇÖai primit.
= Eunuc. Despre fameni ca atare se vorbe\te la Mt 19,12 (vezi \i nota). Prin generalizare, termenul de ΓÇ₧eunuciΓÇ¥ ]i desemna pe ]nal@ii demnitari ai cur@ilor imperiale din r[s[rit, cu mare influen@[ ]n treburile politice \i casnice, a\a cum ]i cunoa\tem, de pild[, din istoria Bizan@ului.
Candachia nu era un nume propriu, ci desemna calitatea de regin[ a Nubiei (partea de dincolo de prima cataract[ a Nilului, Sudanul egiptean); echivalentul feminin al cuv_ntului Faraon.
Era ]n obi\nuin@a anticilor s[ citeasc[ cu voce tare.
Text fundamental pentru lectura Sfintei Scripturi. De aici, trebuin@a tot mai acut[, ]n zilele noastre, a unor edi@ii biblice adnotate sau comentate.
Profe@ie mesianic[ din Is 53. Text, ]ntrΓÇÖadev[r, dificil, care solicit[ o lectur[ critic[ \i o exegez[ aparte.
Localitate ]ntre Gaza \i Ioppe.
}n@elesul complet este acela c[ lumina, foarte str[lucitoare, l-a ]nv[luit din toate p[r@ile, ]n acela\i timp ]ncercuind-l \i acoperindu-l.
Prigonindu-i pe cre\tini, Saul }l prigonea pe }nsu\i Iisus, Care Se identific[ cu cei ce cred ]n El \i-I urmeaz[ (cf. Mt 25, 40, 45).
Nu po@i lupta ]mpotriva lui Iisus f[r[ s[ te r[ne\ti. Caz celebru ]n istorie: Iulian Apostatul.
Sub denumirea de ΓÇ₧sfin@iΓÇ¥ erau desemna@i cre\tinii din Biserica primar[. }mprumutat din Vechiul Testament (I\ 19, 6; Lv 11, 45; Nm 16, 3), termenul e des folosit ]n epistolele pauline \i exprim[ ideea de credin@[ ]n Hristos, devotament ]n Dumnezeu, lep[darea p[catelor \i cur[@ie sufleteasc[. Mai t_rziu el a fost restr_ns la categoria celor din elita cre\tin[, a\a cum ]i cunoa\tem din calendar.
Convertirea \i botezul lui Pavel, eveniment crucial pentru dezvoltarea cre\tinismului.
= Dup[ vreme ]ndelungat[. Pentru economia nara@iei, Luca simplific[ faptele \i trece peste cei trei ani petrecu@i de Saul ]n Arabia, episod pe care-l cunoa\tem direct de la Pavel (Ga 1, 17-18).
De fapt, el i-a ]nt_lnit pe Petru \i pe Iacob, fratele Domnului, precizare pe care Pavel o face ]n Ga 1, 18-19, dar pe care Luca, din motivele simplificatoare pomenite mai sus, o omite.
Duhul Sf_nt e o hran[ duhovniceasc[ a Bisericii, care o face s[ creasc[ din interior.
Grecescul Dorkas ]l traduce pe aramaicul Tabitha, ambele ]nsemn_nd, de fapt, gazel[.
Corneliu, centurion din armata roman[. El nu era un prozelit, ci un p[g_n familiar cu religia iudaic[, ]n care se implica f[r[ a merge p_n[ la circumcizie.
Miresmele jertfelor de alimente \i t[m_ie ale Legii Vechi erau deja ]nlocuite prin rug[ciuni \i fapte bune.
= Pe terasa casei, la loc singuratic; pe terasa unei case palestiniene se afla uneori \i un cort.
= Pe la amiaz[.
Restric@iile alimentare impuse de Legea Veche (Lv 11).
= Vorbit de bine; bucur_ndu-se de recomand[ri favorabile.
}n@elesul exact: a c[zut cu repeziciune, sΓÇÖa l[sat n[prasnic.
Cum vorbiser[ \i apostolii ]n ziua Cincizecimii (FA 2, 4).
}n limbajul Noului Testament sunt numi@i Elini, prin generalizare, to@i cei net[ia@i ]mprejur, adic[ p[g_ni.
Grecescul Ecclesía e tradus ]n limba rom_n[ prin cuv_ntul Biseric[, ]n@eleg_ndu-se prin aceasta comunitatea — universal[ sau local[ — a cre\tinilor constitui@i ]ntr’o ierarhie haric[; se scrie cu majuscul[, spre a nu fi confundat[ cu biserica-loca\ (de ]nchinare). Constituirea Bisericii din Antiohia este a treia etap[ ]n dezvoltarea \i r[sp_ndirea cre\tinismului primar, dup[ Ierusalim \i Samaria.
= Harismatici ]n Biserica primar[. Prin daruri speciale ale Sf_ntului Duh, ei aveau capacitatea de a profetiza, adic[ de a t_lcui corect profe@iile Vechiului Testament, de a-i ]nt[ri \i ]ndemna pe cei slabi, de a citi ]n sufletele oamenilor, \i numai ]n ultimul r_nd pe aceea de a profe@i, adic[ de a prezice viitorul, ca ]n cazul de fa@[. Ca importan@[, Pavel ]i situeaz[ imediat dup[ apostoli (1 Co 12, 28).
Literal: b[tr_ni, prezbiteri. B[rba@i mai ]n v_rst[ dec_t diaconii, r_ndui@i de apostoli ]n cea de a doua treapt[ haric[ a Bisericii, dup[ episcopi. Primeau harul prin punerea m_inilor (FA 14, 23) \i ]ndeplineau func@ii liturgice, pastorale, didactice \i administrative. Traducerea lui presbýteros (b[tr_n) prin „preot” e un procedeu filologic absolut normal, echivalarea ]n limba receptoare f[c_ndu-se ]n func@ie de con@inutul semantic al cuv_ntului original, con@inut prin care o no@iune general[ se particularizeaz[. C_teva exemple mai la ]ndem_n[: Acela\i cuv_nt basiléus (suveran) e tradus prin „rege” dac[ demnitarul conduce un regat, dar va fi tradus prin „]mp[rat” din clipa ]n care acela\i personaj a primit coroana unui imperiu. Din momentul sfin@irii, „apa” devine „aghiasm[”. Un militar poart[ denumirea generic[ de „osta\”, dar de ]ndat[ ce a primit unul sau mai multe grade el se va numi „sergent”, „locotenent”, „colonel” \.a.m.d., continu_nd, totu\i, s[ r[m_n[ „osta\”. }n func@ie de treapta binecuv_nt[rii, aceea\i „p_ine” se va numi „artos”, „prescur[”, „anafor[” sau „cuminec[tur[”, dup[ cum o „cas[” sfin@it[ pentru cult devine „biseric[”. }n acela\i fel, un „b[tr_n” hirotonit se va numi „preot”, spre deosebire de ceilal@i b[tr_ni care nu au hirotonie.
Irod Agrippa I, nepotul lui Irod Antipa. Evenimentele relatate mai jos se petrec ]ntre anii 41, c_nd Irod devine ΓÇ₧regeΓÇ¥ al Iudeii \i Samariei, \i 44, c_nd moare (vezi v. 23). Istoricul Iosif Flaviu men@ioneaz[ c[ moartea lui Irod a fost nea\teptat[ \i neobi\nuit[; el a sucombat la numai cinci zile dup[ ce a sim@it dureri ]n intestine.
Iacob, fiul lui Zevedeu \i fratele Evanghelistului Ioan. El e primul apostol care-\i d[ via@a pentru Hristos, a\a cum o vor face to@i ceilal@i.
= }nainte de Pa\tile Iudeilor.
Marcu, v[r al lui Barnaba, viitor ]nso@itor al Apostolului Pavel \i autor al celei de a doua Evanghelii (vezi nota de la Mc 14, 52).
Referin@[ la ]ngerul personal p[zitor (vezi Mt 18, 10) sau slujitor al omului (vezi Evr 1, 14); credin@a popular[ ]i atribuia uneori \i ipostaze de dublur[, prezum@ie explicabil[ aici prin starea de uimire.
Iacob, supranumit ΓÇ₧fratele DomnuluiΓÇ¥ (Ga 1, 19); cel care a de@inut \i calitatea de episcop, conduc_nd, p_n[ la moarte, Biserica din Ierusalim.
Tirul \i Sidonul, ora\e maritime, importau alimente din @[rile agricole vecine ale Palestinei. Conflictul dintre ele \i Irod era, f[r[ΓÇÖndoial[, de natur[ economic[.
Aclama@ii lingu\itoare, menite s[ potoleasc[ m_nia regelui; f[ceau parte din protocolul apoteozei imperiale. Irod accept[ zeificarea \i e pedepsit.
}n cazul de fa@[, punerea m_inilor nu are aceea\i semnifica@ie \i acela\i con@inut ca ]n 6, 6 \i 14, 23, adic[ nu e o hirotonie, ci doar gestul solemn prin care celor doi li se d[ binecuv_ntarea de a pleca ]n misiune.
Cipru e @ara de ba\tin[ a lui Barnaba (FA 4, 36).
}n Noul Testament, Ioan Marcu e numit, circumstan@ial, c_nd cu am_ndou[ numele, c_nd cu numai unul din ele, dar e una \i aceea\i persoan[.
De ]ndat[ ce Saul (Savlos) ]\i ]ncepe contactele misionare cu mediile greco-romane, Luca prefer[ s[-i pronun@e numele prin corespondentul s[u grecesc, devenit apoi latin (Pavlos, Paulus). Grafia \i pronun@ia rom_nescului Pavel deriv[ din greac[.
Pisidia, regiune muntoas[ ]n Asia Mic[.
Pavel are dou[ categorii de ascult[tori: evrei prin na\tere, pe de-o parte, \i ΓÇ₧tem[tori de DumnezeuΓÇ¥, asemenea lui Corneliu suta\ul (FA 10, 2), pe de alta.
}n manuscrisele grece\ti exist[ \i o variant[ (adoptat[ de unii traduc[tori rom_ni \i occidentali): „le-a r[bdat n[ravurile”. Aceasta, datorit[ apropierii grafice dintre dou[ cuvinte: tropoforéo = a suporta comportamentul cuiva, \i trofoforéo = a hr[ni. Op@iunea de fa@[ e determinat[ de context: hr[nirea ]n pustie face parte din seria binefacerilor lui Dumnezeu fa@[ de Israel.
Literal: alergarea. Spre sf_r\itul misiunii sale.
Strategie oratoric[, prin care Pavel le acord[ Evreilor din diaspora un ascendent moral fa@[ de cei din Ierusalim, cu scopul de a-i capta.
Citat liber din Is 55, 3. F[g[duin@ele date de Dumnezeu lui David vor fi transferate urma\ilor lui \i se vor plini prin ]nvierea lui Iisus Hristos.
A fi (cineva) ]ndrept[@it: a i se oferi elementele prin care el s[ fie socotit drept ]naintea lui Dumnezeu; apt pentru m_ntuire. Termen fundamental ]n teologia paulin[.
Grecescul éthne ]i desemneaz[ pe neiudei, pe cei net[ia@i ]mprejur. }n func@ie de context, el e tradus c_nd prin „p[g_ni” (vezi versetele 42, 46), c_nd prin „neamuri”, dar ]nsemn_nd acela\i lucru. Cuv_ntul are ]ns[ \i un ]n@eles general: limbi, etnii, na@ii, popoare, neamuri (ale p[m_ntului), ca ]n Mt 25,32.
Cei ale c[ror nume sunt scrise ]n ΓÇ₧Cartea Vie@iiΓÇ¥. Expresie folosit[ ]n Noul Testament cu ]n@elesul c[ via@a ve\nic[ este un dar al lui Dumnezeu \i se dob_nde\te prin Iisus Hristos.
Limba obi\nuit[ a localnicilor. Altfel, limba oficial[ era latina, ]n timp ce c[rturarii \i oamenii de afaceri foloseau greaca.
Hermes era zeul elocin@ei \i purt[torul de cuv_nt al zeilor. M[rturie c[ Pavel impunea prin marele s[u talent oratoric. De notat c[ localnicii vor fi p[strat ]n memorie mitul potrivit c[ruia Zeus \i Hermes, sub ]nf[@i\are omeneasc[, i-au vizitat pe Baucis \i Filimon \i le-au r[spl[tit ospitalitatea.
= De aceea\i natur[.
Din text reiese c[: Pavel \i Barnaba au ]ntemeiat Biserici locale; preo@ii acestora nu au fost ale\i de popor, ci desemna@i direct de cei doi apostoli \i hirotoni@i prin punerea m_inilor (vezi \i Tit 1, 5). Grecescul heirotonéo ]nseamn[ a alege pe cineva prin ridicare de m_ini (c_nd e vorba de mul@ime) sau prin punerea m_inilor (c_nd e vorba de un singur oficiant sau de c_@iva).
Adunare consemnat[ ]n istoria bisericeasc[ drept Sinodul Apostolic de la Ierusalim, definitoriu pentru modul sobornicesc ]n care Biserica ]\i rezolv[ problemele importante. }n fond, adunarea fusese convocat[ pentru a discuta \i hot[r] asupra viitorului ]nsu\i al Bisericii. }n disputa dintre iudaizan@i \i liberali, Sinodul sΓÇÖa pronun@at ]n favoarea celor din urm[, dar ]ntrΓÇÖo formul[ foarte delicat[ \i elastic[ (vezi mai departe).
Alt[ form[ a lui Simon, primul nume al lui Petru.
Carnea animalelor jertfite idolilor.
Carne de animale sugrumate.
P[g_nii respir[ u\ura@i c[ obligativitatea Legii iudaice (circumcizia) a fost eliminat[ din procedura trecerii lor la cre\tinism.
De\i Pavel nu-i acord[ circumciziei nici o valoare, devine concesiv ]n cazul lui Timotei, pe care Iudeii l-ar fi putut ]nvinui de apostazie dac[, n[scut din mam[ evreic[, ar fi r[mas necircumcis. Actul face parte din strategia misionar[ a Apostolului; Timotei e r_nduit s[ predice printre Evrei, va deveni ucenicul apropiat al lui Pavel \i primul episcop al Efesului.
Prin Asia se ]n@elege doar provincia roman[ cu acest nume, a c[rei capital[ era Efesul. Pavel va merge acolo ceva mai t_rziu \i va ]ntemeia una din cele mai puternice Biserici.
Troa, port maritim pe coasta de nord-vest a Asiei Mici, la cca. 15 km de Troia cea veche.
Aici (16, 10-17) autorul schimb[ brusc registrul istorisirii, implic_ndu-se ]n persoana ]nt_i plural, ca participant la evenimente, a\a cum o va mai face ]n 20, 5; 21, 17; 27, 1; 28, 16. Ca fost ]nso@itor al lui Pavel, Luca ]\i va fi folosit, desigur, ]nsemn[rile sale de drum, uneori transcrise direct.
Neapolis, ora\ din sudul Macedoniei, pe locul c[ruia se afl[ ast[zi Kavalla.
Colonie roman[, Filipi era un ora\ latinizat, a c[rui administra@ie o imita pe aceea a capitalei imperiului.
Evreii din Filipi nu aveau sinagog[ ]n cetate, ci se rugau afar[, l_ng[ ap[, unde-\i f[ceau \i sp[l[rile rituale.
= Facultatea de a ghici. ΓÇ₧Duh pitonicescΓÇ¥, de la \arpele Python \i preoteasa-prezic[toare Pythia din oracolul de la Delfi, patronat de Apollo.
Evreii erau liberi s[-\i practice propria lor religie, dar nu aveau voie s[-i converteasc[ pe Romani. Evident, acuzatorii nu fac nici o deosebire ]ntre Iudei \i cre\tini.
Literal: purt[tori de vergi. Poli@i\ti romani care, mai ales la parad[, purtau c_te o secure cu coada ]mbr[cat[ ]ntrΓÇÖun buchet de nuiele.
N[scut ]n Cilicia, Pavel avea calitatea de cet[@ean roman. Or, cet[@enii Romei nu puteau primi pedepse dezonorante cum erau, de pild[, b[taia sau crucificarea. E motivul pentru care Pavel ]\i va da via@a nu prin r[stignire, ca Petru, ci prin decapitare.
Actualul Salonic. Capitala provinciei romane Macedonia. Ora\ ]nfloritor, port maritim \i centru comercial; avea o popula@ie numeroas[ \i amestecat[, inclusiv o important[ comunitate evreiasc[.
Biserica din Tesalonic, ]ntemeiat[ de Pavel, va fi alc[tuit[ ]n marea ei majoritate din p[g_ni converti@i (vezi 1 Tes 1, 9).
I-au eliberat pe cau@iune.
Pavel se adapteaz[ cu repeziciune la mediul cultural grecesc \i adopt[ maniera socratic[ de a-\i aborda interlocutorii pe strad[ \iΓÇÖn pie@ele publice.
Adep@i ai celor dou[ importante curente filosofice ale vremii, cu moral[ diferit[: epicureii cultivau pl[cerile vie@ii, ]n timp ce stoicii practicau austeritatea.
Reiese c[ atenienii ]n@elegeau }nvierea (predicat[ de Pavel) tot ca pe o divinitate.
= Amfiteatru pentru judec[@i sau dezbateri publice, situat pe colina cu acela\i nume, nu departe de Acropole.
Altar prin care atenienii sperau s[ nu-\i atrag[ m_nia unui zeu pe care ei uitaser[ s[-l cinsteasc[ nominal; altar la care puteau s[ apeleze cei ce nu \tiau sau nu se hot[rau c[rui zeu s[ i se ]nchine. Genial punct de plecare pentru cuv_ntarea lui Pavel.
DintrΓÇÖun singur om, Adam, sau dintrΓÇÖo singur[ semin@ie primar[.
= Durata vie@ii \i locul de trai. Textul se poate referi, deopotriv[, la oameni ca indivizi sau la neamurile p[m_ntului.
De-a lungul veacurilor de ignoran@[, lipsi@i de Revela@ie, oamenii ]ncercau s[-L afle pe Dumnezeu pe dibuite, a\a cum pip[i prin ]ntuneric.
Citat din Aratus, poet originar din Cilicia (sec. III ]. H.).
Aici se ]nchide paranteza deschis[ la ]nceputul versetului 28.
}nvierea lui Iisus e garan@ia credin@ei noastre ]n Judecata de Apoi \i ]n dreptatea ei.
Pentru atenieni, ideea ]ns[\i de ]nviere a mor@ilor e o absurditate care nu merit[ m[car o discu@ie.
Sub acest nume e cunoscut \i celebrul scriitor bisericesc din secolul V, autorul unor importante opere de mistic[ cre\tin[. Discu@iile asupra identit[@ii lui r[m_n ]nc[ deschise.
Capitala provinciei Ahaia; ora\ mare, romanizat, dar \i cosmopolit, faimos prin libertinajul moravurilor.
Istoricul Suetoniu consemneaz[ edictul ]mp[ratului Claudiu, din jurul anului 49 sau 50, pentru expulzarea Evreilor din Roma. Cei doi erau deja cre\tini.
Nu \tim c_nd ]nv[@ase Pavel aceast[ meserie; probabil, de la p[rin@ii s[i din Tars. Semnificativ e faptul c[ Apostolul, de\i ar fi fost ]ndrept[@it la ]ntre@inere din partea ucenicilor, a preferat s[ se hr[neasc[ din lucrul m_inilor sale, fapt subliniat ]n c_teva din epistolele lui (vezi \i mai jos, 20, 34).
}n unele variante grece\ti, Titus Iustus.
= Ascult_ndu-l pe Pavel.
Galion era fratele filosofului Seneca. O inscrip@ie de la Delfi ]l atest[ ca proconsul al Ahaiei ]n anii 51 \i 52.
Portul r[s[ritean al Corintului.
Vot de nazireu, al c[rui ritual implica t[ierea p[rului. Nazireatul era o f[g[duin@[ voluntar[ \i temporar[ prin care insul (b[rbat sau femeie) se obliga s[ duc[ o via@[ auster[, ceva ]n felul monahismului de mai t_rziu (vezi Nm 6). Votul lui Pavel e atestat \i ]n FA 21, 24.
Debarc_nd ]n portul cel mai apropiat de Ierusalim.
Evident, Biserica din Ierusalim. SΓÇÖa notat c[ oridec_teori Ierusalimul e men@ionat ]n Noul Testament din perspectiva unei c[l[torii, sfin@ii autori folosesc verbele ΓÇ₧a se sui la...ΓÇ¥ sau ΓÇ₧a se cobor] de la ...ΓÇ¥; aceasta, ]n dublu ]n@eles: geografic (era mai ]nalt dec_t celelalte a\ez[ri) \i spiritual (era locul jertfei \i ]nvierii lui Iisus Hristos).
Apollo va deveni un personaj cu mare influen@[ printre cre\tinii din Corint (vezi 1 Co 1, 12; 3, 4-9, 21-23). Av_nd \coala alexandrin[, e de presupus c[ era versat mai ales ]n interpretarea alegoric[ a Sfintelor Scripturi, \coal[ pe care o vor dezvolta mai t_rziu Panten, Clement \i Origen.
}n Corint, capitala Ahaiei.
Cei ce au dob_ndit credin@a prin har au nevoie s[ \i-o consolideze prin ]nv[@[tur[; este exact ceea ce le ofer[ Apollo.
Centru religios, politic \i cultural al imperiului roman, celebru prin cultul zei@ei Artemis (Diana), al c[rei templu se num[ra printre cele \apte minuni ale lumii antice. Versiunea de fa@[ opteaz[ pentru numele latinesc al zei@ei, intrat ]n circuitul culturii europene.
Ignoran@a acestor ucenici nu se refer[ la existen@a ]n sine a Sf_ntului Duh, pe care vor fi cunoscut-o din Vechiul Testament, ci la lucrarea Lui ]n Biseric[.
Li se d[ruise harisma glosolaliei (capacitatea de a vorbi ]n limbi str[ine). Pentru harisma profe@iei vezi nota de la 11,27.
Tiranus, profesor de retoric[ ]n Efes, care avea o \coal[ public[. Unele manuscrise vechi precizeaz[ c[ Pavel ]\i @inea cursul ]ntre orele 11-16 (c_nd localul nu era folosit din cauza z[pu\elii).
Exorci\ti itineran@i.
Izvoarele iudaice \i p[g_ne atest[ c[ o seam[ de exorci\ti necre\tini invocau numele Domnului Iisus Hristos asupra celor poseda@i de demoni; evident, nu ]n virtutea credin@ei, ci ca pe o formul[ magic[. O astfel de practic[ ]ncepuse ]nc[ din vremea lui Iisus: vezi Mc 9, 38-39.
Efesul era at_t de faimos prin practica magiei, ]nc_t c[r@ile de acest fel erau numite deseori ΓÇ₧scrieri efeseneΓÇ¥.
= Statuete ale zei@ei \i replici ]n miniatur[ ale templului.
= Moderatorul; cel ce conduce discu@iile ]ntrΓÇÖo adunare.
Din FA 19, 21 \i Rm 15, 25-26 \tim c[ Pavel se preg[tea s[ plece la Ierusalim pentru a duce acolo ajutoarele colectate din Macedonia \i Ahaia.
Sopatru: a nu fi confundat cu Sosipatru de la Rm 16, 21.
Euharistia duminical[ (]n prima zi a s[pt[m_nii iudaice) devenise o practic[ obi\nuit[ a comunit[@ilor cre\tine. Din context ]n@elegem c[ membrii comunit[@ii sΓÇÖau adunat s_mb[t[ seara (c_nd ]ncepea de fapt ziua de s[rb[toare), iar ΓÇ₧fr_ngerea p_iniiΓÇ¥ a avut loc dup[ miezul nop@ii. (De observat c[ Luca \i-a reluat povestirea la persoana ]nt_i plural ΓÇö vezi nota de la 16, 10).
Aproximativ 40 km, distan@[ pe care Pavel hot[r_se sΓÇÖo parcurg[ cu picioarele, probabil singur.
Legat cu Sf_ntul Duh, Pavel se consider[ robul Acestuia \i merge acolo unde St[p_nul \tie \i vrea.
Arhiereii Iudeilor ]i ]nvinuiser[ pe apostoli c[ ace\tia vor s[-i fac[ r[spunz[tori de s_ngele lui Hristos (FA 5, 28), uit_nd c[ ei ]n\i\i ]\i asumaser[ responsabilitatea ]n fa@a lui Pilat (Mt 27, 25). E posibil ca lui Pavel s[ i se fi adus ]nvinuiri asem[n[toare ]n comunit[@ile iudaice din Efes, Corint \i Tesalonic.
Text clar despre existen@a episcopatului ca treapt[ haric[, prin venirea \i lucrarea Sf_ntului Duh. Literal, grecescul epískopos ]nseamn[ supraveghetor. Imaginea de totdeauna a episcopului a fost aceea a unui p[stor care vegheaz[ asupra turmei sale.
Evident, cu s_ngele lui Iisus Hristos, dar textul vrea s[ pun[ ]n lumin[ deofiin@imea (consubstan@ialitatea) dintre Dumnezeu-Tat[l \i Dumnezeu-Fiul.
Milostenia trebuie f[cut[ din propria ta osteneal[, nu din venitul nemuncit; altfel, ea nu constituie o jertf[, ci un simplu act filantropic.
Unul din cei \apte diaconi (vezi 6, 5).
Despre profe@ii din Biserica primar[ vezi nota de la 11,27.
Erau, ca \i Pavel, supu\i votului voluntar al nazireatului, deci perfect ]ncadra@i ]n legea lui Moise (vezi nota de la 18,18).
Cheltuielile cerute de ritualul purific[rii \i al tunderii (minu@ios consemnat ]n Nm 6). Pavel se tunsese la Chenhreea.
Text dificil, cu variante de traducere. Se pare c[ stadiile noilor nazirei aveau termene diferite, care trebuiau s[ fie anun@ate pentru programarea ritualului final al fiec[ruia.
Comandantul cohortei sta@ionate ]n fort[rea@a Antonia, cazarm[ construit[ de Irod cel Mare ]n imediata apropiere a templului.
Textual: sicari; na@ionali\ti extremi\ti, a c[ror r[scoal[ e men@ionat[ \i de istoricul Iosif Flaviu. Despre revolte asem[n[toare vezi 5, 36-37.
De fapt, ]n aramaic[; ebraica propriu-zis[ nu mai era vorbit[ de la ]ntoarcerea Evreilor din captivitatea babilonic[.
= Biserica lui Hristos. Pavel folose\te acest ebraism pentru a nu provoca un \oc prematur \i inoportun ]n sensibilitatea mul@imii de ascult[tori.
Pentru ]n@elesul complet vezi nota de la 9, 3.
Evident, cet[@ean roman.
Literal: Iar eu mΓÇÖam \i n[scut (]n aceast[ cet[@enie).
Anania, arhiereu ]ntre anii 47-59, a fost asasinat ]n anul66.
Perete de chirpici, frumos pe dinafar[, dar pe dinl[untru plin de paie \i pleav[. Metafora trimite la ΓÇ₧mormintele v[ruiteΓÇ¥ din Mt 23, 27.
Retractare strategic[ ]nso@it[ de ironie.
Ultima propozi@ie lipse\te din unele manuscrise grece\ti, dar e limpede c[ ea reactualizeaz[ pozi@ia \i argumentul lui Gamaliel (vezi 5, 39).
Ora 9 seara.
Cat_ri de c[l[rie, pentru Pavel \i pentru cei ce urmau s[ fac[ un cerc ]mprejuru-i.
Antonius Felix, procurator al Iudeii ]ntre anii 52 \i 60.
Preaputernice = Excelen@[; formul[ de polite@e, folosit[ \i de Evanghelistul Luca ]n adresarea c[tre Teofil din Roma (Lc 1, 3).
Nazarineni = adep@ii lui Iisus Nazarineanul. E singurul loc ]n care cre\tinii sunt numi@i astfel, dar e cunoscut c[ adversarii cre\tinismului ΓÇö inclusiv primii ]mp[ra@i romani ΓÇö i-au tratat ca pe o ΓÇ₧sect[ΓÇ¥ evreiasc[, o partid[ disident[ ]nl[untrul lumii iudaice.
Cre\tinismul ΓÇö vrea s[ demonstreze Pavel ΓÇö nu e o religie nou[, ci continuarea \i des[v_r\irea celei iudaice, a Vechiului Testament.
= Purificat dup[ ritualul nazireatului.
Drusila era fiica cea mai mic[ a regelui Irod Agrippa; sΓÇÖa c[s[torit cu Felix dup[ ce divor@ase de regele Emesei.
Asemenea lui Ioan Botez[torul fa@[ΓÇÖn fa@[ cu regele Irod Antipa (Mc 6, 17-18), Pavel r[scole\te con\tiin@a unui demnitar crud, corupt \i desfr_nat.
Doi ani era termenul maxim pentru deten@ia preventiv[, la expirarea c[ruia ]nvinuitul nejudecat \i necondamnat trebuia pus ]n libertate. Re@in_ndu-l pe Pavel ]n continuare, procuratorul Felix s[v_r\ea un abuz de fapt \i de drept.
Procurator al Iudeii din anul 60 p_n[ΓÇÖn 62, c_nd moare.
= }nchis.
Transferul trebuia s[-i fie prezentat lui Pavel ca un hat_r (ceea ce se va ]nt_mpla ΓÇö vezi v. 9), care ]ns[ urma s[ se ]ntoarc[ ]mpotriva lui.
Pavel a sesizat cursa ce i se ]ntinde \i nu numai c[ o respinge t[ios, dar arunc[ \i o ustur[toare ironie la adresa lui Festus.
Prin propunerea de a transfera procesul ]n sinedriu, Festus ]\i declinase, de fapt, competen@a. Pavel se prevaleaz[ de cet[@enia sa roman[ care-i acorda dreptul s[ apeleze la judecata imperial[. Chiar ]n lan@uri fiind, Apostolul ]\i deschide drumul spre Roma!
Berenice: fiica lui Agrippa I, sora lui Agrippa II \i a Drusilei.
Festus a re@inut ironia lui Pavel \i o reproduce ]n contextul conversa@iei sale cu Iudeii, cu nuan@a: s[ li-l dea pe gratis, numai a\a, de dragul lor, s[ le fac[ un hat_r.
= #inut sub paz[, ]n stare de arest.
= Majest[@ii Sale Imperiale. Ca \i cuv_ntul ΓÇ₧cezarΓÇ¥, augustus ]l desemna generic pe ]mp[ratul ]n func@iune (]n cazul de fa@[, Neron).
M[rturisitor al vedeniei de acum \i al viitoarelor fapte minunate ce i se vor descoperi.
= At_t neamului evreiesc c_t \i p[g_nilor din afar[.
Festus ]l ]ntrerupe ]n momentul c_nd argumentarea eruditului \i at_t de logicului Pavel pare s[ fi c[zut sub inciden@a absurdului.
}ntregul fenomen cre\tin (patimile, moartea, ]nvierea \i ]n[l@area lui Iisus, predica apostolilor \i primele comunit[@i), totul e de notorietate, iar regele e printre cei ce o \tiu.
Aproape somat de Pavel s[ se converteasc[, regele reac@ioneaz[ printrΓÇÖo jum[tate de glum[.
Luca reia povestirea la persoana ]nt_i plural; ceea ce urmeaz[ are caracterul unui adev[rat jurnal de bord.
Ucenic al lui Pavel, care-i va sta aproape, ca ]ntemni@at, \i ]n captivitatea din Roma (vezi Col 4, 10).
Unele manuscrise precizeaz[ c[ dup[ cincisprezece zile.
Pe l_ng[ coasta de sud a insulei; am[nunt prin care naratorul pare s[ aib[ΓÇÖn fa@[ harta Mediteranei.
ΓÇ₧PostulΓÇ¥, nume tradi@ional al s[rb[torii iudaice Kipur (Ziua isp[\irii), singura zi de post obligatoriu prev[zut[ de Legea Veche (Lv 16, 29-31); ea se celebra ]n jurul echinoc@iului de toamn[, c_nd naviga@ia era de obicei ]ntrerupt[ p_n[ΓÇÖn prim[var[.
Literal: Liba \i Horos; numele celor dou[ v_nturi care puteau ]mpinge corabia spre liman.
Dinspre nord-est.
Odgoane cu care era ]ncins[ corabia spre a nu fi dislocat[ de furtun[.
O arie marin[ periculoas[, probabil ]n apropiere de coasta Africii (Libia de ast[zi).
}ntrΓÇÖo seam[ de traduceri str[ine moderne: ancora plutitoare (platform[ de lemn ancorat[ de pup[, menit[ s[ fr_neze vasul \i s[-l men@in[, pe c_t posibil, pe axa v_ntului). At_t practica naviga@iei c_t \i contextul (v. 40) pledeaz[ ]ns[ pentru op@iunea de aici.
Textual: f[r[ numai al cor[biei. Majoritatea versiunilor engleze traduc astfel, deoarece englezii, ca \i anticii, credeau c[ o nav[ este o fiin@[ ]nsufle@it[; ei p_n[ΓÇÖn ziua de ast[zi o desemneaz[ prin pronumele personal she = Ea.
Prin ΓÇ₧AdriaticaΓÇ¥ se ]n@elegea ]n acea vreme toat[ aria Mediteranei cuprins[ ]ntre Grecia, Italia \i Africa.
= Sonda de ad_ncime.
Un st_njen m[sura aproximativ 1,80 m.
Grecescul sotería ]nseamn[ \i sc[pare (dintr’o primejdie), \i m_ntuire (de Cel-R[u). Pavel ]l folose\te ]n ambele lui dimensiuni: pe de-o parte, salvarea trupului prin ]ntremare fizic[; pe de alta, salvarea sufletului prin Euharistie (vezi urm[toarele dou[ versete).
Literal: un loc dintre dou[ m[ri; limba de nisip dintre doi curen@i marini.
Literal: Dike; zei@a drept[@ii. Evident, localnicii v[d ]n Pavel un condamnat de drept comun.
Desigur, cre\tinii din Puteoli i-au anun@at grabnic pe cei din Roma. }n ambele localit[@i existau deja comunit[@i de ucenici, direc@i sau indirec@i, ai lui Pavel.
La 65 \i, respectiv, 47 km de Roma.
Nefiind un de@inut de drept comun, ci ceea ce se cheam[ ast[zi un prizonier de con\tiin@[ (]n plus, cet[@ean roman), Pavel sΓÇÖa bucurat de privilegiul regimului numit custodia militaris, care-i acorda dreptul de a locui, sub paz[, ]ntrΓÇÖo cas[ particular[. Potrivit regulamentului, bra@ul drept al prizonierului era legat cu un lan@ de bra@ul st_ng al paznicului.
Precum mai ]nainte ]n Cezareea (vezi 24, 27 \i nota), Pavel ]mpline\te \i aici termenul maxim de deten@ie preventiv[. Eliberat, el va cunoa\te o a doua captivitate ]n Roma, la cap[tul c[reia va muri ca martir ]n anul 67. Luca ]\i ]ncheie cronica printrΓÇÖun final deschis.
