pot avea în@eles propriu sau profetic, dup[ caz: 2, 17, 19, 20, 27, 44, 60, 62, 71, 100, 109, 131 \i 143.
Psalmii mesianici, adic[ cei care, în întregime sau par@ial, se refer[ la Domnul Iisus Hristos prin dimensiunea lor profetic[. Desigur, din punct de vedere cre\tin-teologic, ace\tia sunt cei mai importan@i. Trebuie precizat îns[ c[ psalmii de acest fel numai în rare cazuri au fost concepu@i \i scri\i ca atare; o profe@ie este insuflat[ de Duhul Sfânt, iar Duhul Sfânt sufl[ nu numai unde vrea, ci \i când vrea. Cele mai autorizate p[reri atest[ psalmii 15, 20, 21, 44, 71 \i 109 ca fiind direct mesianici, în timp ce psalmii 3, 4, 6, 8, 33, 67 \i 107, dar nu numai ei, sunt socoti@i ca fiind indirect mesianici (de altfel, versetele profetice sunt men@ionate în notele ce înso@esc versiunea de fa@[).
Catismele. Psalmii au intrat foarte de timpuriu în cult, atât în cel mozaic cât \i în cel cre\tin. Citirea sau cântarea de psalmi se practic[ în toate marile ramuri ale cre\tinismului, adic[ în Bisericile ortodox[, catolic[, protestant[ \i anglican[. În Occident ei sunt versifica@i anume \i au melodii specifice. În cultul ortodox se reg[sesc, integral sau numai versete, în toate Cele |apte Laude ale zilei liturgice, în Sfintele Taine, în ierurgii \i în colec@ii de rug[ciuni. În unele mân[stiri, mai mari sau mai mici, Psaltirea este citit[ f[r[ întrerupere, prin rota@ie, ziua \i noaptea, în biseric[ sau în chilii, \i se constituie în ceea ce se cheam[ „rug[ciunea neadormit[”.
Tradi@ia liturgic[ a împ[r@it psalmii, în ordinea curgerii lor, în 20 de grupe numite „catisme” (de la grecescul káthisma = „ac@iunea de a a\eza”, substantiv derivat din verbul kathízo = „a se a\eza”; aceasta pentru c[, în timpul citirii lor, c[lug[rii sau c[lug[ri@ele din mân[stiri îi pot asculta \ezând în str[ni). Cele dou[zeci de catisme se afl[ în cartea de
